Vedete multe. Oameni putini.

29 May 2017

 

 

Nu mă interesează foarte mult puterea. Sunt extrem de interesat de cum este ea exercitată. În toate formele ei de responsabilitate. Nu doar funcționarii de stat şi guvernanții sunt responsabili. Noi toţi suntem. Responsabilitatea noastră este direct proporțională cu puterea.

Aşa ajung şi la vedetele noastre. Vedete cu pagini de socializare de tot felul şi reach impresionant. Sute de mii de urmăritori. Milioane chiar la câțiva. Ştiu că îi urmăriți. Cum își folosesc ei aceste pagini a căror putere constă doar în voi, în urmăritori? Își promovează propriile produse, normal. Promovează produsele altora şi remunereaza din asta, normal. Altceva? Câţi dintre ei își folosesc paginile şi în social? Vă spun eu, foarte puţini.

Românii sunt oameni buni. Majoritatea. Chiar excepționali câțiva dintre ei. Dețin această pagină de socializare. Mică, în comparație cu adevăratele vedete ale țării. Am demarat câteva acțiuni prin intermediul ei. Iată câteva dintre ele şi rezultatele lor:

- Imediat după tragedia de la Colectiv am identificat o nevoie de scutece pentru adulţi la Spitalul de Arși. Am postat asta aici, împreuna cu adresa de la birou şi orele de colectare. Am strâns atâtea încât spitalul a donat şi altuia şi la un moment dat mi-au spus să mă opresc. Zeci de oameni pe care nu i-am vazut în viața mea au venit şi au lăsat fiecare cât au putut. Ce poate fi mai frumos?

- Cineva a avut nevoie de sânge. Am postat şi două zile mai tarziu m-am dus şi eu să donez la Centrul de transfuzie București. Era coadă pentru persoana aceea. Oamenii de acolo m-au abordat şi mi-au spus că sunt acolo datorită postării mele. Aveam lacrimile-n gat. S-a strâns mai mult decât suficient.
- Am făcut un grup de persoane cu care am fost prin orfelinate cu dulciuri şi jucării. Am numit asta "Operațiunea Kinder" şi grupul s-a mărit cu fiecare postare.
- Am cerut ajutor când a trebuit să cumpăr rechizite școlare pentru orfelinatul meu (Fundatia Metropolis). Este perioada cea mai grea de la noi din punct de vedere financiar.
- Am strâns cu ajutorul postărilor 9400 de euro pe care i-am donat unei fete bolnave.
- Un băiat de la un centru de copii cu dizabilități mi-a cerut un calculator. Ei aveau două şi unul era stricat. Am postat şi la mine la birou s-au strâns calculatoare, laptopuri şi tablete pentru trei orfelinate. Vechi şi noi. De la necunoscuți. Impresionant.
- M-am alăturat unor îngeri (de la Ofera in dar: UN Zambet) si am început să mergem la Fundeni la copiii bolnavi de cancer. Am cumpărat un scaun special pentru tratamentul cu citostatice. Îngerii (o mână de fete) cumpărau jucării şi oncoxin. Am scris despre asta. Peste noapte pagina lor a ajuns de la 2000 de urmăritori la 10k. Am continuat să scriu. Astăzi are peste 17.000 şi când vine ziua de mers acolo şi întreb ce e nevoie îmi spun că e totul în regulă, că s-a strâns. Am început chiar să visam la visul suprem: renovarea etajului 7 (inclusiv camera Lăcramioarei, #702).

Dacă asta am reuşit eu, cu o pagină amărâtă, ce ar putea realiza cei cu o forță adevarată? Vă spun eu, ar muta munții. Cu ajutorul vostru, desigur şi cu un pic de organizare şi un strop de bunăvoință.
Vedete multe, oameni puţini. Am să repostez asta constant. Poate, cine ştie...

Le puteţi atrage şi voi atenția. Poate unii dintre ei fac anumite lucruri dar nu vorbesc despre asta. Şi asta este greșit. Am învăţat asta pe pielea mea. Doar #impreunareusim.

P. S. 1 - vreau să vă mulţumesc în primul rând vouă, donatorii fără nume şi chip, care mi-aţi fost şi-mi sunteţi alături.

P. S. 2 - vreau să mulţumesc persoanelor publice care au făcut lucruri știute de mine chiar dacă n-au făcut asta cunoscut: Delia, pentru vizita la Fundeni şi nu numai. Mihai Bendeac şi Flick pentru vizita la orfelinat. Elena Băsescu care a reuşit să-mi ia toţi copiii la Bruxelles să viziteze Parlamentul European când era ea acolo. Adi Mutu care a venit să joace fotbal cu copiii mei după ce mi-a promis asta într-o seară la Gaia şi eu credeam că sunt doar "vorbe de noapte". Florin Chilian pentru tot ce face pentru copiii mei. Cosmin Olăroiu pentru donaţie. L-am lăsat la urmă special pe fratele meu Dorian Popa, fratele meu omul care face orice, oricând e nevoie. Şi cu tot sufletul. Oameni buni, nu tăceți. Aveți responsabilitatea de a arăta ce e de făcut şi unde. Care sunt cauzele care merită.