27 April 2016
AMR 2 zile. Cum până când? Până la Vinerea Mare, păcătoșilor! Şi tot vineri plecăm la mare. Credincioși şi atei deopotrivă vor petrece anul acesta Învierea în Loft. Sau poate, cine ştie, suntem deja la Breeze la ora aia.
Am cunoscut şi fete care ţin post. Riguros şi cu toate canoanele, dar totuşi vineri se pornesc spre mare şi Învierea o prind sus pe masă în Sodoma (Loft) sau Gomora (Breeze) şi apoi merg direct în iad (Sunwaves). Pentru ele am înțeles că Loftul s-a pregătit în mod special anul ăsta. Brățările de acces sunt aduse special de la muntele Athos. La 12 noaptea lumina se va lua direct de la DJ U-gin căruia îi va fi adusă la rândul lui direct de la Patriarhie de unul din băieții ăia care vin mereu cu elicopterul la Susai. Chelnerii vor purta sutane şi bucatele de pe mese vor fi specifice cu ouă roșii, muștar şi salată de boeuf la discreție. Fetelor, n-aţi ținut post degeaba, nu trebuie să mergeţi la biserică neapărat. Anul ăsta, Dumnezeu preferă Loftul. Loftul şi spațiile aglomerate. Preafericitul va fi şi el acolo. Da, de Pepe vorbesc, căci încasările vor fi pe măsură în weekendul ăsta.
Nu-ntâmplător a reînceput acum şi Game of Thrones. De săptămâna asta au început şi în țară să se lege şi să se dezlege alianțe: "Cu cine stăm la masă?", "Cazare unde luăm?", "Cine ne rezolvă cu brățările?", "Vii singur?". Totul pregătit cu minuțiozitate deși, ca-n fiecare an, socoteala de acasă nu se va potrivi cu cea de la mare, dar asta e partea cea mai frumoasă. Haosul.
Programul e simplu. Seara între Fratelli şi Gaga, aceștia din urmă având ceva concerte bune. Ziua Loft cu after la Breeze. Noaptea Sunwaves unde sigur a făcut John un mega lineup pe care eu oricum nu-l înțeleg şi n-are rost să mă chinui să-l aflu. Anul trecut am fost şi reiau aici experiența mirobolantă din seara cu Carola:
Sunwaves. Cort, întuneric, haos. Lumea cool şi foarte prietenoasă. Se mai lovesc în dansul lor şi-n bezna ce-i înconjoară, dar cam atât. Nu sunt scandaluri şi bătăi, căci nu există erecţii. Testosteronul din corp a fost de mult eliminat de alte substanţe ingurgitate, aşa că unde nu e libido, nu e nici mândrie sau orgoliu şi lumea e paşnică.
Ajung pe la 2.30 AM şi mi se explică că Marco Carola "intră" la 3.30. Rog oricum prietenii mei iniţiaţi să mi-l semnaleze, căci oricum pentru mine e aceeaşi "melodie" de când am intrat şi până dimineaţa. Şi jur că am scris cu greu "melodie", căci ce se naşte din pisică şoareci mănâncă, dar ce se naşte fără strop de instrument, ce mă-sa pe gheaţă e?! "Melodie"?
În jur de 3.20 sunt atenţionat cu urlete "a intrat Carolaaaaaa". "Melodia" era aceeaşi, dar participanţii la nightlife erau mai agitaţi. Bine că mi-au spus, căci eu credeam că a venit un electrician de la Brăila să-i schimbe dj-ului placa înţepenită sau ceva, dar nu: "ăla e Marco, bă!"
Mă simt dator să fac ceva odată superstarul intrat, aşa că-mi pun o vodka şi-ntreb şi prima gagică de lângă mine: "- Îţi pun o vodka?" "- Nu, că o iau încet, doar nu plecăm nicăieri până la 12". Sfantă Fecioară Născătoare de Dumnezeu!!! Mi-a venit să fug atunci, direct prin peretele cortului. Am rezistat cu stoicism, însă până pe la 5 când am plecat împreună cu soţiile unor prieteni care nu mai puteau nici ele.
Agitație mare săptămana asta în Bucureşti pe la toate croitoresele. Deşi se anunță ploaie şi răcoare, ordinul către creatoare este unul singur: "Porno! N-auzi, fă, că vreau să fiu porno?!?". Se-mbracă toate mai mult nu şi apoi se ţin toate între ele: "Nu ne futem, fă, auzi?". Asta nu durează mult, fix până se-ntâlnesc cu Charlie pe la Loft sau cu domnul X la Sunwaves. La băieți e simplu. Toți sunt Vali Vijelie, cel puţin pe motto: Să iubești două femei, să le fuţi pe toate trei. Fetele aduc ce au mai bun de pe acasă, băieții de prin garaj.
Merg la mare de 1mai neîntrerupt cam de câţi ani au unii dintre participanţii de anul acesta. Da, mă, vin şi unii fff mici, nu sunt eu atât de bătrân. Este poate cea mai mişto tradiție românească. 1 Mai este pe harta mondială a night-life entertainmentului. De la Paris la Miami, când spui first of May spui Mamaia. Mare lucru! Jocurile mării seămană cu cele ale copilăriei mele. "Ţară, ţară, vrem ostaşi", "Fete, flori, filme şi băieţi", "Raţele şi vânătorii", "Nu te supăra, frate", "Lapte gros", "Faţa ascunsă" şi fără doar şi poate multă "Leapşa". Nu suntem prea bătrâni, doar terenul de joacă e altul şi se joacă pe bani şi lacrimi acum.