Restul e tacere

Duminică m-am trezit la 8, după doar patru ore de somn. Am avut primul curs de actorie de film de la UNATC, clasa domnului profesor Florin Kevorkian. Cum nimic nu e-ntâmplător, dumnealui ne-a povestit că l-a avut profesor pe maestrul Mircea Albulescu şi că de la curs merge direct la înmormântare. 

Eu l-am cunoscut pe Mircea Albulescu vara trecută pe setul filmului Aniversarea, pe care l-am produs împreună cu regizorul Dan Chişu. Personaj principal, fără multe vorbe însă un rol de stare. Nu se simțea bine de atunci. A venit chiar în prima zi cu o vânătaie pe faţă de la o căzătură. S-a comportat extrem de profesionist şi filmul (zic eu) a ieșit senzaţional. Sunt tare curios dacă dragostea asta pentru marele actor ieșită acum la suprafață se va reflecta şi-n bilete de cinema când vom scoate filmul. În fine, să-mi las frustrările deoparte... Vorbisem să ne vedem joi cu mai mulți din echipă să vedem filmul pentru prima oară pe un ecran mare, la cinema, în cadrul festivalului Dakino. Confirmase şi Maestrul. Regret enorm că nu l-a văzut fie şi măcar o singură dată.

După curs am plecat la cimitir. Am rămas afară, capela în care se oficia slujba s-a dovedit neîncăpătoare. I-am zărit pe Adrian Titieni, cu o înfățișare sobră, cu barba lungă, asta şi datorită rolului din filmul lui Netzer pe care-l filmează zilele astea, Mihai Constantin, Marian Rilea, Radu Zetu, George Ivaşcu şi o foarte răvășită si afectată Monica Davidescu. Tot frumoasă însă.

Am ascultat slujba de afară ca majoritatea participanților. Soborul de preoți şi corul s-au străduit cât au putut să stoarcă o lacrimă prin hituri celebre gen "veșnica pomenire". Însă când soldații veniţi au dat onorul şi când au început un solo de trompetă mi s-a făcut pielea de găină. Atunci sicriul purtat pe umeri a ieșit din capelă şi toată lumea a aplaudat ultimul drum al Maestrului. Mi s-au umezit ochii. Onorurile militare au continuat cu focurile de armă care ne-au făcut pe toți să tresărim.

Totul îmi amintea de începutul filmului lui Nae Caramfil, Restul e Tăcere. Înmormântarea acelui mare actor.

Am lăsat câteva fire de flori pe mormânt în timp ce treizeci de babe se certau şi se bălăcăreau pe colivă şi colaci. Tragi-comic. Restul e tăcere.

#nemuritor