Virgini in Vama

19 June 2017

Sâmbăta trecută am fost la Vama Veche pentru întâia oară. Virgin cum ar veni. Am fost să filmez pentru sezonul din toamnă al "Băieţi de Oraş" cu prietenii mei Mihai Bendeac, Vlad Dragulin şi Anca Dinicu. Oricum mă amenința de trei ani Bendeac că mă duce în Vamă, iată că a găsit şi forma să mă oblige: locație de filmare.


Vama Veche nu (mai) este cum am auzit, plină de rockeri şi boemi. Plină de hipsterițe şi punkerite. Plină de oameni cool şi culți. Acum sunt şi canibali, cocalari, țărănuși de oraş, interlopi închipuiți şi penibili agramați. Personajele Malone, Roby Roberto, Gina Felea şi Codin nu mai sunt atât de "ieșite din peisaj". Dimpotrivă, erau adesea eclipsaţi de noii vamaioți. Un ţărănuşo-canibal înalt, gravid şi cu burta mega tatuată țipa în timpul filmării la Bendeac că el vrea poză cu Mihai de îndată. Cred că e singurul om de pe planeta asta pe care l-a refuzat Mihai.

 

Toaleta de la Stuf, unde filmam avea scris mare pe uşa unei cabine: "cabina defect". Când cineva din echipa de filmare le-a atras atenția că suntem în vamă şi că agramatismele astea nu dau bine cei de acolo au făcut repede acordul. Cabină defectă, voila! Dar şi pe uşa de la femei pe care scria "defect" l-au facut: "femei defecte", voila! Atât au putut ei. "Oamenii care merge la Loft e de căcat." Da, băieţi, cum spuneţi voi.


Cam asta am văzut eu în cele șase ore de Vamă pe care le-am petrecut acolo cu echipa de filmare de la "Băieţi de oraş". Aşa mi-am pierdut "virginitatea" în legătura cu Vama şi ca majoritatea dezvirginărilor a fost de căcat. Eram dezamăgit şi trist de cum am găsit Vama.


Asta până l-am cunoscut pe Dobrică. Cam de varsta mea, deci nu foarte tânăr, Dobrică venise acolo angajat de echipa de producție la munca de jos. Căra chestii, fugea de colo-colo trimis când după gheaţă, când după ceva de la scenografie. Şi el era virgin. Era pentru prima dată în viața lui la mare şi nu mai contenea să se minuneze şi să spună cât e de superb. Filmase în aceeaşi zi şi-n Mamaia şi-n Vamă. I se păreau la fel de magnifice. Nu vedea diferențe. Vedea doar întindere de apă. Vedea nisip. Vedea valuri şi oameni fericiţi. Vedea soare şi umbrele care te feresc de soare deși el nu voia să se ferească de nimic. Cum te poţi feri de viață? De ce să te ferești de fericire? Se ferise de îndeajuns de multe lucruri în viață. Sâmbăta trecută el nu se mai ferea. Nici de muncă, căci doar asta făcea, dar i se părea că munceşte în rai. Asta fix în timpul în care eu, între două duble, extenuat şi stând la umbră mi se părea că gheaţa din cola nu e destul de rece.


Într-o pauză pe Dobrică l-au întrebat fetele de la producție de ce nu intră în apă dacă tot e prima oară la mare şi urmează să plece toţi în noaptea aceea. Le-a raspuns cu ruşine în glas că are o singură pereche de pantaloni, cei pe care-i purta. Erau lungi şi nu ar fi vrut apoi să care chestii cu pantalonii șiroind de apă cu sare.


Fetele au strâns bani şi i-au luat de la o tarabă stingheră o pereche de pantaloni de baie portocalii. Era mai fericit ca mizerabilul de mine atunci când mi-am luat prima barcă. A facut baie întâia dată în Marea Neagră mândru nevoie mare de noul său bun.


Duminica am plecat de la mare. Eu cu S-ul negru, uşor deprimat, el vesel cu pantalonii săi de baie portocalii. Niciunul dintre noi nu mai era virgin.