04 May 2017
Ajung sâmbăta la Loft.
-Ce doriți să beți?
-Ceva ieftin şi cu care să mă îmbăt.
-Avem Tarla, sticlă mică la 150 de lei.
-Bravo, aşa te vreau. Adu douăzeci că suntem mulți şi să nu te pun la drumuri.
-Gata boss.
-Să nu le aduci cu vreo roabă sau artifică că te-am spart.
-Păcatele mele, boss. Nu vă calificaţi la roabă sau artificii.
-Perfect, sper că nici la vreo melodie.
-Niciodată, șefule. La două mii de euro abia vă punem Pirații din Caraibe 20 de secunde.
-Păi şi la ăia de le puneți Champions League?
-De la 5000 in sus, barosane.
Mamă, mă gândesc, orice roabă aş lua sigur mi se scoală pula. Eu sunt obișnuit să şi fut când cheltui atâția bani.
-Dar cine comandă astea grele?
-De ceva timp doar indieni, elvețieni şi 2-3 arabi cu pașaport francez. Românii gata, abia au rezistat la criză. DNA-ul le-a dat lovitura de graţie. Vezi, șerifule, drona aia de zboară mereu şi filmează?
-O văd, cum să nu, îi răspund contrariat.
-Codruța îi spunem.
Scuip de trei ori în sân, și-mi amintesc cu drag de vremurile când mă deranja că mă pozează Cancanul. Azi când îi văd pe paparazzi ne îmbrățișăm şi ne întrebăm reciproc dacă ne urmărește cineva.
Un indian de lânga mine dă drumu' la treabă. O roabă de Armand de Brignac. Apoi aceeaşi marcă, dar în format Magnum. Pe măsură ce se îmbată cerea măsură mai mare. Fix ca mine cu femeile. Cum mă îmbăt, cum mă dau la grase. Când indianul ajunsese la Jeroboam şi apoi la Mathusalem (6 litri, aprox 15.000 de euro) n-am mai rezistat nici eu şi m-am ridicat la nivelul așteptărilor: m-am suit pe masă. Mie de la 15 ani îmi zic ai mei că o să mă mai înalț şi nimic. Dacă nu mă înalț la ceruri ca Mântuitorul, atunci masa e tot ce mi-a rămas.
O dată ajuns sus am văzut lumea bună cu alți ochi. Doar am schimbat perspectiva (#impreuna). M-am gândit cum să le activez şi pe moartele mele de la masă, aşa că am dat drumu' la live:
-Doamnelor, sunteţi live. Se uită doua mii de oameni la voi acum.
-Păi şi de ce dracu' nu spui?!? Stăteam ca tâmpitele.
Şi a început dansul. Se rupeau nebunele din tot ce aveau. Mai scârţâia o balama, le mai bătea o planetară, dar erau în grafic.
De acolo de sus vedeam tot. Femei multe rău, dar mai nou seamănă toate între ele. Cred că merg la același doctor. Ceva mai ieftin, nu la Radu Ionescu sau la Gad. Cred că un chirurg pakinestez cu prețuri de dumping mi-a stricat multe loftiste. Că dacă le umblau Radu şi cu Gad la caroserie era ok (în fine, Gad le umbla şi la casetă, dar asta într-un episod viitor).
Le zic moartelor:
- D'aici mergem la Sunwaves. Sper că nu dezertaţi acum.
- Păi parcă nu-ţi plăcea.
- Îmi place sau nu, mergem că e fenomen. Carola pune deja de 18 ore.
- Lasă-l pe ăla, tu mai poţi?!? m-a întrebat una exasperată.
I-am răspuns de pe masă superior la propriu şi figurat:
- Eu cu asta mă ocup.