Despre moda

Cred că puteam să-l intitulez şi "Despre modă de la unul care nu se pricepe" sau măcar "Despre moda de la un tip care nu e la modă".

Iată câteva lucruri pe care le cred eu, nepricepându-mă prea mult:

1 moda ţine de bun simţ, de normalitate. Nu cred în "ultima modă". Este doar o invenţie pentru a ne instiga la consumerism. Nu cred în "nu se mai poartă aia, se poartă aialaltă". Daca îţi vine bine, se poartă. Dacă e mega pe val, dar îţi vine ca un cur, NU se poartă. Mereu mi-a plăcut Rick Owens, de exemplu, dar n-am putut să-mi cumpăr decât încălțări de la ei căci sunt mic şi gras şi hainele lor sunt pentru filiformi înalți. #FMMIonute!

2 moda a plecat şi a rămas mereu inspirată din stradă. Doar că a plecat în două direcții clare, distincte. Cea rock, punk sau cum vreţi să-i spuneţi este inspirată de la oamenii străzii. Aşa au apărut şi au ramas în trend blugii şi tricourile rupte, pantofii din piele cu patina vintage sau chiar vechi, cămăşile în carouri, șepcile prea purtate cu cozorocul îndoit, aspectul de "purtat", şifonat al straielor, în ultima vreme bărbile, acel lumberjack look. Tot de la homelessi avem şi influențele military căci (din păcate) mulți dintre ei au fost şi sunt veterani de război şi își purtau mereu pantalonii sau cămășile din dotarea militară.

De cealaltă parte este moda rap, hip-hop sau cum vreţi să-i spuneţi. Baggy pants şi tricourile oversized vin din purtarea hainelor de la fratele mai mare. Moda aceasta fiind lansată în mare parte de populația de culoare a Americii, a degenerat în show off total pe măsură ce au început să facă bani. Au apărut hainele cu firma cât mai la vedere, accesoriile cât mai shiny, întreg ansamblul cât mai "nou". Moda asta include şepci cu cozorocul drept, scurt şi cu etichete rotunde şi argintii care să arate că sunt "originale". Ţin minte că atunci când am văzut prima dată una într-un club, i-am smuls-o tipului de sub cozoroc şi i-am spus: "uitasei să scoți eticheta, moșule", de era să facă ăla infarct. În Congo, localnicii au dus chestia asta mai departe şi poartă etichetele cu prețul, mărimea şi locul de unde le-au luat, atârnând pe dinafară ca să arate că sunt noi.

3 cred că anumite haine ar trebui să fie ieftine. Jeanșii, de exemplu, sunt pantaloni inventați pentru cowboy ca să reziste. Sunt şi vor rămâne cool doar atât timp cât nu plătesti foarte mult pe o pereche. La fel sunt şi tricourile. Nu mi se pare normal să porți un tricou scump doar pentru că e de la Dolce sau Disquared, mai ales că dupa ce că plăteşti mult, mai ai şi şansa să te întâlnești cu el în club purtat de ăla care o fute pe fosta ta.

Tricoul trebuie să fie relativ ieftin. Ca să nu mai zic de cele cu pietre ale gagicului Mădălinei. Zici că nu e francez omu', mai mult albanez. Sau cele la super modă acum cu firma pe piept de care face misto şi Delia în colecția ei de la www.tshirt-factory.ro. Maxim dacă firma imprimată nu e una scumpă, atunci da. Merge cu Levi's, deși e prea întâlnit, Coca Cola. Ar merge un Carrefour, Penny sau Dedeman. Același lucru şi pentru încălțările sport, chiar dacă nu faceţi efectiv sport în ele şi sunt doar streetwear sau pentru club sau orice altceva. Trebuie să fie comode şi să nu coste mult. Converse? 70$, maxim 100 dacă a mai intervenit nu ştiu cine la ei. Nike, Adidas, New Balance? Mai mult sau mai puţin la fel. Vreti să fiţi diferiți? Citiți o carte pe care n-au citit-o ceilalți.

4 strict pentru femei: purtați anul viitor din nou rochia aceea scumpă, frumoasă şi care vă vine bine, chiar dacă aţi fost cu ea la nu ştiu ce nuntă anul trecut (la fraza asta mi-am luat unfollow de la toate croitoresele iscusite şi designeriţele de Decebal). Purtați-le iar, cu mândrie. Nu vă vor judeca decât parveniții. Oamenii mişto vor aprecia că nu-ţi cumperi 5-7 rochii pe an, toate de unică folosință. Cumpărați şi purtați geanta care vă reprezintă. În directa proporționalitate cu maşina pe care o conduceţi, sumele din cont, casa în care staţi şi mai ales banii pe care-i produceți cinstit. Doar aşa veți avea respectul nostru.