Povesti din orfelinat (4) - Fata mamei

Am ajuns la al patrulea episod al acestui serial. Pe primele trei le găsiți aici.

Au fost o dată ca niciodată doi oameni care după ce au avut grijă de niște copii într-o casă închiriată s-au hotărât să le construiască un cămin. În 2001 ei s-au dus la toate primăriile de sector să le spună că ei sunt gata să construiască oriunde dacă primesc un teren. Nimeni nu le-a oferit nimic. Unii au cerut șpagă și asta i-a înfuriat.

Oamenii au hotărât să cumpere și terenul. Strada Săbăreni 47-53, într-o margine a Bucureștiului. În 2002 s-au apucat de construcție și au terminat în 2004. Scump (2.7 milioane euro din banii lor fără fonduri europene sau de stat) dar n-a contat căci acum locuiesc acolo 36 de copii dintr-o capacitate totală de 39. Alți 25 copii din cartier vin la cină și să își faca lecțiile. Douăzeci de garsoniere adăpostesc tineri ieșiți din sistem. 

Costurile lui sunt de 34.000 euro lunar și atât au plătit cei doi în primii ani. Din 2008 un parteneriat cu DGSPC sector 6 le-a scăzut cheltuiala lunară la 15.000 de euro.
Acest orfelinat are 40 de angajați, plătește utilități lunar ca o mică fabrică și până acum a plătit statului român 2 milioane de euro taxe și impozite.
Ce urmează sunt poveștile acestui cămin, ale Fundatiei Metropolis.
......................................................................

N-a fost niciodată bună la școală. Se integrase destul de bine la noi însă, de câte ori școala mergea mai bine, primea un telefon de la mama ei care îi spunea că o ia la ea. În Franța. Atunci nu îi mai trebuia nimic. Noi îi spuneam că școala o să îi fie de folos și acolo. Oricum știam că mama ei n-o va lua niciodată.

Într-o bună zi însă una din asistentele sociale ne-a anunțat că mama ei a venit din Franța. O mutaseră de la o pușcărie de acolo la penitenciarul din Târgșor. Au întrebat-o dacă vrea să meargă. A spus că da, că îi este tare dor, dar că nu îi va vorbi căci este suparată.

Fetița s-a dus, însoțită doar de asistenta socială. Toată ora cât a durat vizita și-a privit mama. N-a scos un cuvânt. A plecat și n-a mai vrut s-o vadă de atunci. Încă visează să vadă Franța, dar vrea să ajungă acolo singură.

Share dacă v-a plăcut sau like pagina fundației dacă vreți să îi cunoașteți.