Untoldul meu

Am venit de miercuri anu' ăsta. Să fiu pregătit. De bine ce am venit miercuri seară n-am dormit deloc de o durere de dinţi, de zici că-s blestemat perioada asta. Noroc că am o prietenă bună stomatoloagă la Cluj şi am sunat-o joi la prima oră. 

"Hai, te aştept la cabinet", pe vremuri aveam câte ceva să fut în fiecare oraş, acum am ajuns să am doctorițe, plm,#FMMIonute!

"Am cabinetul pe Dunării 22, Smile Office îi zice", cum naiba toţi dentiștii ăştia au cabinetele cu ceva Zâmbet, da' tu vii abătut şi pleci în lacrimi. Doar bordelurile ar trebui să aibă voie să se numească cu Smile zic eu. Muie şi Zâmbete. La curul zâmbitor. Țâțele care râd, d-astea. Stomatologii să meargă pe adevăr: E rău da' trece SRL sau dacă insistă pe engleză să fie Pain Ltd.

Când am ajuns la cabinet şi taximetristu' s-a uitat unde merg şi a zâmbit: "mno, baftă", mi-a zis că nici el nu era prost. Băi, vă zic, tehnică şi instrumente ca aici eu n-am văzut la București. Sigur sunt, da' eu n-am văzut. Toate radiografiile să ţi le facă pe loc şi să lucreze doar la microscop. Nici nu m-a durut şi am scăpat şi de belea. Când am plecat n-am găsit taxi că, na, Untold şi s-a oferit să mă ducă o asistentă. Pe drum zice: "te deranjează să facem o poză, că altfel n-o să mă creadă soțul că ai fost cu mine?". Ptiu, băga-mi-aş pula! Când am ajuns eu aşa inofensiv?!? Pe vremuri asta mi-ar fi zis: lasă-te şi tu în jos, să nu ne facă careva o poză şi să vadă soţul. Nu înțeleg cum am ajuns eu să fiu Iepurașul de Paști când eu eram Batman, în plm. În fine.

La prânz joi am fost să mânanc la Dapino. Lumea deja se pregătea şi nişte copii o luaseră deja spre stadion îmbrăcați doar în nişte halate cu chestii imprimate. "De la ce oră vă drogaţi?" le striga lumea pe strada da' lor nu le păsa de toate răutățile. Pentru că erau drogaţi.

Vis a vis de Dapino e biserica piaristă din Cluj, nu mint chiar vă rog să verificați. Aici se roagă toate piarițele astea de Cluj să le dea Dumnezeu followerşi pe Instagram. Că d'aia au ele mulți şi eu mă chinui ca un animal. Da' şi când oi ajunge eu să fac 100k pe Instagram să vedeți atunci ce le fac eu tuturor companiilor astea de vând ceaiuri şi asparagus şi care azi mă îngnoră.

Joi seară, boom, am ajuns la festival. Foarte mulți copii. Copii şi gagici bune. Şi gagici bune care erau copii. Totul acum e "blană". Nu-nţeleg de când e blana mai tare ca betonul, frate!

N-ai cum să nu fuţi la Untold. N-ai cum, e loc d'ăla în care ar fute şi Cristi Brancu dacă ar veni. Bărbaţi, dar măcar ar fute. Oricum fuţi prin eliminare în funcţie de ora la care pleci. Eu şi cu un prieten am venit totuşi cu nişte sandviciuri de la București în acest imens fast food care este Untoldul. Că suntem bătrâni şi prevăzători. Nu cine ştie ce, câteva cu șuncă si cașcaval, unul cu murături, unul cu salam de Sibiu şi unul cu ceva brânză dar cred că era de fapt bolnavă jos. Noi stăteam la VIP şi între seturi când se aprindea lumina numărăm fetele să vedem câte am pierdut, că mai luaserăm şi de acolo ceva şi era deja groasă.

Vipul e ţinut de băieţii de la Fratelli şi iată ce personaje gaseşti în el:

-câțiva influenceri, mai puţin ca anu' trecut că n-a mai dat Untoldul brăţări VIP gratis. Chestia asta mi-a dat un pic peste cap planul cu creșterea Instagramului meu propriu şi personal, noroc totuşi că erau Fabuloasele pe zona şi mi-au mai dat ele nişte taguri ca să-mi revin un pic. Şi cum erau ele şi mult pe hidratare cu apele mereu în mână le apreciau şi toţi pastilaţii.

-câteva fete cu pălării şi costumașe care urmează să intre probabil la Bravo, fă, ai stil. Oricum mult mai puţine silicoane ca la Loft si la Nuba, ceea ce pe mine m-a afectat serios.

-câțiva bloggeri rupți de beți că nu era net pe stadion şi ăștia când nu postează se îmbată ca nişte servitoare.

-un fenomen interesant: Untoldul e atât de dorit încât nu mai reușesc oamenii să vină neînsoțiți aşa că apare oficializarea unor relații tirate. Baieţi de oraş veniţi cu nevestele festivaliere vizibil jenați dar şi fete cool de oraş strong gen Paris Londra nevoite să-şi scoată țărănușul nevinovat dar sponsor etern. Magnifique!

-era şi Cabral la VIP şi-l salutau toţi negrii care treceau pe acolo. Băi, eşti nebun, sunteţi rude? l-am întrebat mirat. "Nu, dar aşa e în România. Fiind puţini ne salutăm pe stradă." Ca bikerii, m-am gândit eu, aşa că zic să mă salut şi eu de acum cu piticii. Că şi noi suntem puţini. Şi dacă sunt şi grăsuți le strâng şi mâna respectuos.

-când a intrat Hardwell, plasticianul Radu Ionescu avea chef de pus țâțe că el pe Hardwell operează. I-am zis că am anesteziat eu vreo 5 la masă daca vrea. Da' mi-a trecut de glumă când l-am văzut pe faimosul dj. Jur că nu-l lasă la Gaia să intre pe fraier. Arată ca şi cum pe vremuri fura capace de roţi la Brăila şi acum vinde carcase de telefon lângă Patria şi în wend la piață are o tarabă cu pepeni de Dăbuleni proveniența Turcia. Plânge în somn după Vadim şi se masturbează des pe Acces Direct când apare doamna Tatoiu.

-pe o juma de pastilă futeai la baie şi mama şi fiica împreună echipa, cu tatăl şi fratele să păzească uşa îmbrățișați şi cu lacrimile în barbă aşa penurie era. Toată lumea disperată. Una de la masă avea ceva cox. "Cum morţişorii tăi ai făcut, fă, că ai venit cu noi cu avionul. Vrei să ne bagi în belele?" Da' ea, nu şi nu că să stăm relax că a venit cu el băgat adânc în fofo şi fiind chiar aia cu brânza stătută şi peşte stricat ne-am dat şi noi seama că riscul de detecţie a fost zero şi am lăsat-o n pace.

-mai erau câțiva bulani cu acid în buze d'ăia de te fac să te uiţi totuşi pe broșurile ălora de la Coaliția pentru familia pizdii. Ah şi mai erau două brunete cu ţâţe mari care vă jur că se sărutau câte jumătate de oră cu limbi în amigdale şi cu unghiile uneia în extensiile celeilalte şi invers de eu cu prietenul stăteam doar jos la masă în loc să ne bucurăm de Armin că eram în pantaloni scurți cu pulile sculate de se uita lumea urât, ne credeau din Vaslui sau neieșiți din casă.