La multi ani, dragostea mea

Te-ai născut acum un an și parcă nu-mi vine să cred prin câte am trecut deja împreună. Ți-ai dat seama deja ca numele tău, Smaranda, este numele bunicii tale și acum ca poți sa citești rândurile astea sigur ai înțeles și de ce îmi doresc atât de mult s-o moștenești încât am forțat un pic ursitoarele în direcția corectă.

Te-ai născut la Miami pentru că tatăl tău muncea la Miami Bici, un film pe care o să-l vezi și tu cândva dar mai ai de așteptat, domnișoară. Datorita acestui lucru ai tu acum două cetățenii și cândva am sa te rog sa mergi sa votezi și la ei ca văd că nu prea se mai descurca. În schimb, din cauza aceluiași lucru când ai împlinit o lună și ai plecat cu mama ta în țară mi-ai răcit îngrozitor. Îmi cer scuze iubita mea pentru asta. O am pe suflet și acum. E din vina mea ca te-ai născut pe un meleag unde nu am putut sa te cresc măcar până la imunitatea aia de la un an. Iartă-mă.

Te-ai întors în țară și ai stat aproape o lună fără mine căci eu mai aveam de muncit la film. M-am întors și am mai recuperat. Ți-am schimbat chiar și unul-doua scutece mai mult cat sa pot sa ma cert cu tine pe tema asta mai târziu când vei fi total nerezonabila.
Vreau să-ți spun ca nu cred ca a existat vreun copil mai vesel și plin de zâmbete ca tine anul ăsta. De fapt nu cred ca îți spun ție căci o să-ți pese mult prea puțin și mult prea târziu. Îmi spun mie, mie cel din viitor care probabil va fi enervat de toanele tale și vreau să-mi amintesc câte râsete necondiționate mi-ai dăruit. Mie. Mie cel care ma hraneam cu râsetele spectatorilor de la Miami Bici, obținute cu muncă multă. Eu primeam asta acasă gratis dar parcă nu apreciam.

Te-am botezat, iubita mea, la biserica construită de bunicul tău care, am uitat să-ți spun, e topit după tine.
Îți recunosc ca n-am stat mult cu tine. Am și muncit mult acest an intre Miami Bici, un proiect la TV, o carte la care muncesc de doi ani și câteva firme. Doar ca nu e o scuză, că doar am avut timp și de Neversea și de TIFF și de Untold și de niște LOFTuri. Îmi pare rău că n-am ajuns cu tine la munte și ca la mare când mergeai tu pe plajă dis de dimineață cu mămica veneam și eu matol direct de la festival.

Ai și răcit o dată puternic și ai stat în spital vreo trei zile cu branula în mânuța ta mică. Tot cu mama ta ai stat, eu doar v-am vizitat zilnic.
Cu trei săptămâni înainte sa împlinești primul tău an ceva s-a întâmplat de care am să-ți povestesc cândva. Acel ceva m-a obligat sa petrec mai mult timp cu tine. Am stat în casă amândoi mult mai mult decât deobicei. Deodată toate treburile mele au dispărut. Am stat cu tine în brațe mai mult. Cinematografele s-au închis cu Miami Bici cu tot. Te-am observat mai bine. Filmările TV s-au amânat. Mi-ai zâmbit ca deobicei și de data asta am avut timp să-ți zâmbesc înapoi.