Jurnal de Africa

09 February 2021

Plecarea

Am plecat din București într-o călătorie destul de lungă pe ruta București - Doha (escală două ore) - Doha - Dar es Salaam, escală de cât am avut nevoie sa luăm niște cartele, Dar es Salaam - Manyara Airstrip cu un private charter. De acolo am fost preluați de un șofer care ține de lanțul andBeyond și duși la Ngorongoro Conservation Area care este unul din cele mai tari rezervații de animale din lume. Aici ne-am cazat la Ngorongoro Crater Lodge care este cel mai bun hotel din zonă chiar dacă este impropriu spus pentru ca e vorba de o niște cabane de sine stătătoare cu șemineu în cameră la care am muncit toată ziua sa nu se stingă focul. Este cotată cea mai bună cazare pentru ca sunt puține locuri și experienta este foarte personală, cu butler și șofer la dispoziție în permanență iar programul de vizitare a craterului unde se afla animalele este unul personalizat după dorința clientului la sfaturile conciergeului.
Eu am venit cu vinul de acasă dar va spun sincer ca nu era nevoie.


Safari

Cum ca spuneam am fost cazați la Ngorongoro Crater Lodge, una din cazările de deasupra craterului Ngorongoro, crater care este ca un rai al animalelor. Am coborât dis de dimineață în crater cu Erick, ghidul nostru și totodată șoferul suv-ului pregătit special pentru off-road safari. Am început coborârea la 05.55 ca să fie încă întuneric și sa prindem și animalele nocturne, cum e leul, în activitate. Am avut și noroc. Am văzut două leoaice cu un pui care încă munceau la hoitul unei prăzi din noaptea trecută. Probabil un gnu mai lent sau mai neatent. În total am văzut 5 grupuri de lei toată ziua și două aveau un mascul dominant. Multe zebre, antilope Thompson, elani. Doar doi rinoceri care dormeau dar văzusem cu o zi în urmă mai mulți chiar din hotel printr-un binoclu performant. Am văzut mai multi elefanți cu niște colți impresionanti. Cel mai periculos animal al Africii, cel puțin pentru om, hipopotamul era și el prezent chiar în număr mare atât în apă cât și pe uscat dar mereu aproape de un lac. Am văzut un pui de gnu care avea treizeci de minute de viață, încă acoperit de placenta și învățând sa meargă lângă muma-sa. Fiind sezonul în care 90% din animale dau viață am fost și martorii a două urmăriri spectaculoase: o turmă de gnu care fugeau disperați și își apărau puii totodată de o haită de sacali și câteva hiene care cu succes au izolat și ucis un pui de gnu. Girafe am văzut destul de multe dar nu în crater ci pe drumurile care duceau către el, acolo unde copacii înalți le ofereau hrană și ascunzi.
Al doilea cel mai periculos animal după hipo, bizonul african (african buffalo) a dat și el față în față cu noi dar despre asta în episodul 3.


O noapte de pomină

V-am povestit în prima parte cum se numește hotelul în care am stat la Ngorongoro și în a doua cam ce se întâmplă în crater. Ei bine ce mai trebuie să știți despre hotelul nostru aflat deasupra craterului este că nu este deloc împrejmuit și cei de acolo te sfătuiesc când ieși din cabana ta spre cabana recepției sau spre restaurant sa chemi paza ca sa nu fie animale urcate din crater.
Eu? Am crezut ca e o exagerare. Seara când am plecat de la restaurant spre cabană unul din butleri m-a însoțit cu lanterna:
"- Sir, sir, is buffalo here!"
E pă dracu, mi-am zis eu și apoi i-am văzut. Cel puțin 20 erau pe pajiștea dintre cabanele de cazare. Negrii în întunericul beznă abia se zareau de la lanterna. Doar ochii le sticleau în noapte reflectând fasciculul lanternei. Am iuțit pasul și am intrat la mine în cabană. Am mai pus doi butuci în șemineu și mi-am luat lanterna din dotare și am ieșit pe prispa să mă mai uit la ei, gata însă să mă refugiez oricând în casă. Asa cum v-am spus episodul trecut buffaloul este extrem de periculos. Omoară anual mai multi oameni decât leul, fiind depășit doar de hipopotam și raneste cei mai mulți lei în conflicte.
La un moment dat cum ma uitam eu la ei, un grup de șase au luat-o la galop spre mine așa că mi-am băgat pula, am închis ușa și m-am culcat. Exact înainte sa adorm, am auzit ceva la ușă. Tare dar nu îngrozitor de tare, părea ca cineva forțează ușa încuiata ca sa pătrundă înauntru. M-am cacat pe mine. Am sărit din pat și am luat vatraiul de la șemineu și am rămas în liniște sa ascult ce se petrece. I-am scris manageritei care a spus ca trimite imediat paza. La vreo șase minute am auzit un raget sau muget (nu mi-am dat seama) care paradoxal m-a mai liniștit. Oricând preferam animal decât om. Paznicii au venit și mi-au arătat că nu e nimeni afară decât acei buffalo impresionanti de care știam.
A doua zi, receptionerul mi-a zis: "Aaaa, pâi când e mai răcoare așa buffalo se bagă sub cabană ca să se încălzească și o mai mișcă așa mai face chestii. Dacă ați făcut focul asta s-a întâmplat." Pâi futu-ti morții ma-tii nu puteai să mă previi și tu de la cina? Era sa fac infarct în Paștele ma-tii înainte sa fac Miami Bici 2!


FMM de coșmar

După safariul făcut în Ngorongoro am fost și în Serengeti să facem același lucru două zile. De data asta am evitat andBeyond-ul de care va vorbeam și am ales Four Seasons. Toate bune și frumoase, iar animale, iar poze, iar am pus pe story mi-au crescut urmăritorii vorba lui Selly.
Când am plecat de acolo am fost la aeroportul improvizat aș spune din Serengeti. Ce trebuie să știți este că: agenția mi-a spus ca e zbor direct în Zanzibar și ca e avion mare. Seara am aflat ca totuși trebuia sa facem un stop la Arusha. Asta e. M-am obișnuit și cu asta... Când am ajuns la pista de pământ de unde plecam (eu refuz să îi mai spun aeroport) am văzut ca avionul nostru e un cosciug zburător, ceva foarte mic cu o singură elice.
Eu când văd treburile astea ma gândesc la doi bărbați. Înainte să decolez mă gândesc la Mihai Bendeac, căruia îi e groază total de avioane: ce ar face el în situația asta, dacă s-ar sui, dacă nu, dacă ar muri de inimă la decolare sau abia sus când încep zgaltaielile. După ce decolez ma gândesc mult la Isus Hristos. Dacă ma cheamă la el, dacă ne-a strâns câțiva păcătoși la bord ca sa nu fie regrete mari pe Pământ, etc
Ca să înțelegeți voi NU mi-e frica de zbor în general. Nu concep sa merg la Cluj, Timișoara sau Iași cu mașina la cât de lung e drumul de exemplu. Doar ca sunt și pățit (cine știe seria mea FMM de pe blog știe despre ce vorbesc) și ma apuca panica când sunt turbulente sau alte mizerii. Mai cred că aia care efectiv nu simt nimic când conserva înaripata se mișcă ca prin gropile din Ferentari, ei bine ăia sunt niște inconștienți, nesimțiți, fără minte și care n-au nimic de pierdut. Niște animale care așteaptă noua incarnare poate prind ceva mai bun. Dar să revenim...
Ma conving și urc în avionul care urma sa ma ducă întâi la Arusha și acolo ori sa țină Cerurile cu mine și sa schimb cu un avion mare către Zanzibar ori sa rămân în cosciug și sa mai bag o fisa. Buuuuun, pleacă sărăcia aruncând cu pământ în stânga și-n dreapta din pista improvizata cu (VĂ JUR) două zebre care stăteau lângă pista și se uitau la noi și eu ma rugam la Dumnezeu sa nu le apuce traversarea fix la decolare. Pleacă cum zisei, ajunge la nori unde ne amestecă puțin și ATENȚIE, nu ca n-am plecat direct în Zanzibar ci spre Arusha DAR avionul ăsta mic a făcut TREI halte până atunci tot pe niște câmpuri de le zic ăștia aeroport. Prima a fost o coborâre brusca ca era pista scurtă, au coborât doi oameni și au urcat trei, la a doua iar VĂ JUR ca erau două girafe la începutul pistei care se uitau mirate și mi-era sa nu intre cu capul în noi sau noi în gâtul lor iar la a treia nu mai știu ca sau lesinasem sau eram în ceva transa.
Ei ce credeți voi ca am pățit la Arusha? Am luat un avion mai mare către Zanzibar? Hahaha. Am rămas în ăla?!? Am luat unul MAI MIC!!! Pâi FMM de coșmar aviatic cine o mai veni în Africa! Când am aterizat în Zanzibar mi-am aprins o țigară chiar lângă avion, unde mai târziu am văzut și un mare semn de "NO SMOKING".
- Sorry, sir, sir, no smoking! Kerosen!
- Pleacă-n Doamne iartă-mă că te plesnesc! Tu n-auzi ca am decolat de lângă zebre și am aterizat razant pe lângă girafe? Scrumez în kerosenul tău!


Masai

Triburile Masai le poți vizita când ești în zona Ngorongoro pentru ca ei locuiesc în colibe în jurul craterului, așezări extinse până spre Serengeti. Cândva au locuit și acolo dar acum rezervația nu îi mai tolerează deși primitivitatea este în armonie cu animalele sălbatice. Crescători de capre și vaci, cei din triburile Masai practica poligamia, un bărbat poate avea oricâte neveste atât timp cât își permite. Bărbații mănâncă doar carne și beau lapte cu sânge. Da, ați citit bine.
Este foarte interesant de vizitat această civilizație primară și va sfătuiesc sa nu mergeți la satul în care vor cei de la hotelul vostru sa vă ducă. Alegeți-va unul mai departe de Ngorongoro, către Serengeti, un sat mai puțin obișnuit cu turiștii.
Episodul următor este despre școlile pe care le-am vizitat și ajutat în Africa așa că țineți aproape.


Școală africană

În timp ce ma aflam în Ngorongoro am cerut celor de la hotel să mă ducă în cel ma apropiat oraș. Pentru mine asta este experiența reală a locurilor unde merg. Un oraș de o dimensiune medie sau mică, fără obișnuința turiștilor. M-am plimbat prin târguri și pe străzile lui. Am căutat și am găsit o școală.
Singura școală din Karatu are 1800 de copii. Toți în uniformă, toți extrem de curați. Unii creștini, unii musulmani, alții păgâni. Împreună.
L-am contactat pe director și am făcut o donație pentru școală ca să poată termina o clădire nouă. Doar anul acesta s-au înscris 300 de copii noi în clasa întâi. Directorul m-a făcut un tur complet al scolii. Am cunoscut multi copii, erau până la 80-90 de copii într-o clasă. Extrem de educați, cuminți și sociabili.
A fost probabil cele mai frumoase momente petrecute în Africa.


Stonetown

Știu că Zanzibar e la modă și când va gândiți la el va gândiți la plajă, nisip și palmieri. Ei bine eu vă spun să stați măcar o seară în Stonetown, fostă capitală înainte ca Zanzibar și Tanganyika să formeze statul suveran Tanzania.
Stonetown e special. Un centru vechi al nostru la puterea 100, vechi, mizerabil ce-i drept, dar face parte din farmecul lui. În mijlocul acestui labirint cu străduțe mici, sunt câteva hoteluri de 4 sau 5 stele la care se ajunge doar pe jos, trăgând de bagaje căci mașinile nu au căi de acces potrivite. Eu am stat la Emerson Spice dar sunt câteva. Imaginați-vă acum piața de pește aflată și ea un Stonetown. Pește și fructe de mare ținute în cea mai mare căldură posibilă, erau 37 de grade în ianuarie și păstrate în coșuri de nuiele și pe pietre în cel mai mizerabil oraș posibil. Un spectacol olfactiv! Lângă ea este piața de mirodenii. La o margine de Stonetown este casa în care s-a născut Freddie Mercury. Am găsit copii care se jucau în casele darapanate, internet cafe uri cu postere cu legende ale fotbalului și moschee mici pe străzi lăturalnice care dau locului un vibe de Fauda.
Chiar dacă nu stați la Emerson Spice vă sfătuiesc să urcați pe terasa de la ultimul etaj la asfințit. O sa fie unul din acele apusuri de soare cu care veți rămâne. Oricum unul net superior celor de pe plaja aceea cu nisip alb și palmieri. Va promit.


Lux și opulență

Din Stonetown am plecat în nordul Zanzibarului, mai exact în resortul Zuri care aparține tot de andBeyond la fel ca hotelul din Ngorongoro. Am petrecut acolo două zile plăcute și am vizitat și orășelul Nungwi, aflat în apropiere care mi s-a părut foarte interesant în pofida sărăciei specifice. Cumva m-a dus cu gândul la Siria și dacă nu știți ce am făcut acolo va sfătuiesc să-mi citiți blogul ca aici n-o sa vă spun.
Ultima zi ne-am cazat în Mnemba island o insulă extrem de mică (1.5 km circumferința aproximativ) cu doar câteva cabane fiecare cu plaja ei. Nu te intalneai om cu persoana decât seara la dinner. Legenda spune ca insula e deținută de Bill Gates dar nu-mi vine sa cred. Resortul e manageriat tot de cei de la andBeyond și e de departe cea mai scumpă noapte de cazare pe care am plătit-o în viața mea. N-o să vă spun cât, puteți cauta pe net dacă chiar va roade. Anyway, clienții fideli ai insulei chiar sunt Bill Gates, Tom Cruise și Naomi Campbell. Asta e un fapt.
Ce vreau sa va spun în concluzia acestui jurnal este una: mie mi-a plăcut enorm această vacanță DAR dacă nu mergeți la safari și nu mergeți prin orașele africane ca să simțiți pulsul adevărat al zonei nu merită să mergeți. Dacă căutați doar lux, relaxare, plajă și apă mișto nu mergeți în Zanzibar. Este foarte scump, serviciile nu sunt pe măsura preturilor, raportul calitate preț este unul slab. Rămâneți pe Maldive, Bali, Hawaii.
Ieri am urcat pe Youtube și vlogul cu Africa. Intrați să-l vedeți și dacă va place dați și un subscribe. Mulțumesc.