Daca eram sarac.

Daca n-aș fi avut bani din familie, daca tatăl meu nu stia atat de bine sa-i faca eram rau de tot. Noroc cu el, ca i-a placut școala mult. Aproape la fel de mult cât NU mi-a plăcut mie. A facut vreo doua facultăți in care a excelat, apoi leader prin minister si cel mai tanar ambasador al nostru. Nu cred ca împlinise 30. La 30 ani eu beam pe barca unui prieten cu niste curve caci atat ma ducea capul.

   Deci daca n-aveam? Sa ne imaginam, zic. Pitic as fi fost oricum, asa mi-e gena. Gras la fel, ca sunt născut într-un apartament cu igrasie din Dristor si m-am îngrășat cu KFC nu cu icre negre cum credeți. Imi plac si mie tot papanașii, nu creme brulee-ul.

  Bun, deci mic si gras. Nu mi-au placut scoala si munca vreodata, probabil as fi fost nevoit s-o prestez pe a doua dar fara prima n-as fi ajuns departe. As fi alergat după combinații imediat după liceu, căutător desăvârșit de cale ușoară, cum mă știu. Aș fi trăit de pe o zi pe alta, dar as fi trăit la maxim asa cum am făcut-o oricum.

  As fi băut tot vodcă-mere dar Finlandia, nu Grey Goose. As fi mers tot la LOFT dar la bar, nu la masă. Aș avea mai puțini prieteni. Nu, as avea același număr de prieteni, doar mai puține cunoștințe. Kent, nu Cohiba.

  As fi descoperit cinematografia mai devreme, de asta sunt sigur. As fi lucrat orice, figurație, cascador, cărător de lumini sau ceva.

  As fi crescut tot cu BUG Mafia și Paraziții și m-aș fi refugiat tot în Nickelback și Luke Combs.

  Aș fi scris cărți oricum, poate însă de publicat nu mi le-ar fi publicat nimeni.

  Cumva as fi ajuns la etajul unde sunt internați copiii bolnavi de cancer, la etajul 7 de la Fundeni și aș fi continuat până în ziua de astăzi să le car portocale și oncoxin. Nu aș fi reușit nici măcar sa visez să renovez acel etaj, darămite o inițiativă ca #spitalepublicedinbaniprivati. Banii mi-au adus notorietate și notorietatea m-a făcut să pot face ce am făcut în social.

   As fi vizitat tot ce am vizitat și pana acum, mai puțin hotelurile și restaurantele scumpe, dar în rest as fi văzut totul cu rucsacul în spate și la pas.

   Femei? Mult mai puține, asta e clar și probabil niciuna faimoasa. Până la urmă premisa acestui exercițiu este "dacă n-aș fi avut bani", nu "dacă n-aș fi avut bani dar eram înalt, frumos și deștept". Sigur insă m-aș fi îndrăgostit tot de Ana mea și as fi făcut-o cumva să mă iubească și ea. De ce sunt așa sigur? Pentru că doar eu + Ana = Smaranda. Și întâlnirea mea cu Smaranda este scrisă în stele, simt asta. Nouă ne-a fost dat să ne întâlnim și să ne construim unul pe celălalt, unul fără altul nu se putea pe aceasta lume.